Circuitul Scarita – Belioara

Cum ajungem in rezervatia geo-botanica Scarita-Belioara din Muntii Trascaului? Iesim de pe DN 75 pe drumul asfaltat ce trece prin Posaga de Jos. Drumul este bun, dar atentie cum conduceti deoarece este ingust si sunt multe curbe. Ultimi 2 km sunt drum de pamant, dar practicabil. Chiar langa camping, la bifurcatie, este indicator cu Traseul Sarita-Belioara spre ambele directi. Noi am pornit pe drumul la stanga pentru a face traseul pe sensul acelor de ceas. La final ne-am bucurat ca am facut aceasta alegere.

Descrierea traseului parcurs de noi:

La bifurcatie pornim pe partea stanga si urcam cateva minute pe un drum forestier, trecem de poarta de lemn si in 5 minute lasam in urma drumul forestier, traseul ne duce pe partea dreapta, unde avem parte de o urcare destul de solicitanta. Dar unde avem parte de un peisaj superb.

Urmeaza mersul pe o poteca prin padure placuta, dar scurta. Urmatoarea parte este o urcare destul de dificila pe stanca. Aici a fost nevoie sa cuplam 4×4 :), adica sa ne folosim si de maini pentru a urca. Pe aceasta portiune cred ca este destul de greu sa cobori in caz ca faceti traseul invers acelor de ceas. Dupa 25 de minute de urcare pe stanca si multe pauze ne relaxam putin dupa care a mai urmat o alta urcare, de aceasta data fara stanci 🙂 . Iar de aici au inceput punctele de belvedere.

Atentie sa nu ratati cea mai frumoasa priveliste din circuit. In dreptul panoului informativ Natura in Culori trebuie sa mergeti pe poteca calcata spre Panoul nr 2 Descopera Scarita Belioara. Cele doua panouri se afla la distanta mica una de cealalta.

Dar ce priveliste gasim aici, la marginea platoului calcaros. Jos, la baza abrupturilor altitudinea este de 750 m, iar sus este de 1300m.

Aici am facut o pauza destul de lunga sa admiram frumusetea din fata noastra si sa facem multe, multe poze.

Pornim mai departe, iar traseul ne poarta prin padure, iar pe alocuri gasim mai multe puncte de belvedere unde avem privelisti superbe asupra abrupturilor.

Padurea de pe Platoul Scaritei are in compozitie exemplare seculare de pin, molid, larice, ienupar, fag, carpen, scorus si alun. Pe traseu fotografiez si flori evident 🙂

Din pacate in zona au fost mai multe incendii care au distrus o mare parte din padure. Pe noi nu ne incanta acest peisaj si il gasim dezolant. Aici este un panou care ne informeaza ca acesti arbori cazuti asigura adapost pentru o mare biodiversitate de pasari, insecte, amfibieni, ciuperci si licheni.

De aici incepem sa coboram. Dupa aproximativ o ora de coborat ajungem sa avem o priveliste cu Cosul Boului pe fundal, cea mai fotografiata si cunoscuta pestera din acest circuit. Din pacate traseul care duce in pestera nu este marcat si noi l-am ratat. Dar nu-i nimic, acum avem un motiv sa revenim.

De aici daca vreti sa treceti si pe la casele cu acoperis de paie nu trebuie sa coborati pe drumul forestier ci sa mergeti tot in fata (aici este ceva mai slab marcat traseul). Imediat veti gasi si bulina rosie. Cam in 15 minute ajungem la cateva casute cu acoperis din paie. Iar de aici in aproximativ 40 de minute am ajuns inapoi la masina.

Peisajele de pe acest traseu sunt spectaculoase. Este un traseu mediu ca dificultate din Muntii Trascaului. Diferenta de altitudine 550 m. Traseu marcat cu bulina rosie. Nu este recomandat ca traseu de incepator, in special daca nu aveti conditie fizica buna. Traseul este destul de bine marcat. Neaparat bocanci de munte, mancare si apa pentru drum. Noi am parcurs traseul in 7 ore, dar ne-am luat multe pauze.

Mai multe locuri de vazut in zona gasiti pe urmatorul link:

https://explorandromania.blog/2023/05/14/salciua-ce-sa-vizitam-in-muntii-apuseni-%f0%9f%92%9a/

Explorand Romania descoperim ca avem o tara frumoasa!